Merge iepuraşul…

Merge iepuraşul prin pădure şi găseşte o sticlă cu vodcă. Se uită la ea, se gîndeşte şi apoi o ia şi bea din ea. Se îmbată iepuraşul aşa tare de cade jos.
Trece şi vulpea pe acolo şi vede iepuraşul întins pe jos. Se gîndeşte vulpea: „Acum mănînc iepuraş, vai, mănînc iepuraş.” Cînd să-l mănînce pe iepuraş, vede vulpea sticla cu vodcă. O ia ca să bea înainte de mîncare ceva. Bea vulpea. Bea, bea şi se îmbată de cade şi ea pe jos.
Vine şi lupul pe acolo şi văzînd iepuraşul pe jos se gîndeşte: „Acum îl mănînc pe iepuraş, vai ce bine că şi aşa sînt flămînd.” Cînd merge lupul să-l mănînce pe iepuraş, vede şi el sticla şi o ia să bea şi el ceva. Bea lupul ce bea pînă se îmbată şi cade pe jos.
După puţin timp, trece şi ursul pe acolo. Vede ursul pe iepuraş pe jos şi se gîndeşte: „Acum mănînc iepuraşul, vai ce bine o să mănînc.” Cînd să-l mănînce ursul pe iepuraş, vede şi el sticla şi începe să bea ceva înainte de mîncare. Bea ursul toată sticla şi se îmbată şi cade şi el pe jos.
Erau toţi patru pe jos cînd se scoală iepuraşul şi, văzîndu-i pe ceilalţi întinşi pe jos, zice:
– Vai ce rău sînt la beţie!