Un bancher evreu îşi însoară băiatul.
– Simon, fiule, mâine zburăm la Tel Aviv pentru nunta ta.. Îmi dau brusc seama că nu ti-am spus multe lucruri despre viaţa. De mâine vei fi împreună cu sotia ta, trebuie sa stii unele lucruri.
Uite, spre exemplu, cunoşti degetele de la mana?
– Sigur, tata, degetul mare , arătător , mijlociu , etc .
– Nu, fiule, stai să-ţi explic: există degetul călătoriei, al direcţiei, al plăcerii, al căsătoriei şi al distincţiei.
– Ah, nu ştiam asta, tată.
~ Degetul calătoriei este degetul mare, care iţi permite să faci autostopul;
~ degetul direcţiei indexul – îl întinzi ca să indici un anumit lucru;
~ degetul căsătoriei – inelarul – pe care pui verigheta,
~ iar degetul distinctiei – cel mic – pe care-l ridici când bei cafea.
– Am inţeles, tată, dar ai uitat degetul plăcerii.
– Ah, Simon, l-am lasat pe cel mai bun la sfarsit. Degetul placerii este degetul mijlociu, cel mai lung şi mai frumos.. Pentru plăcere, fiule. Îl umezeşti cu limba,şi numeri bancnotele.
About the Author
1 thought on “Un bancher evreu îşi însoară băiatul”