Mare beţivan…

Mare beţivan era iepuraşul. Într-o zi, se întîlneşte prin pădure, pe o cărare, cu lupul. Lupul se dădea cu o pereche de rotile pe care tocmai le achiziţionase. Trece lupul pe lîngă el, se opreşte. Iepuraşul, sprijinit cu o l**ă de un copac, cu sticla de ţuică în mînă, ameţit de tot, îl întreabă:
– Ia spune, măi lupule… hîc… de unde ai tu… hîc… rotilele alea aşa de… hîc… meseriaşe?
– Apăi eu nu beau toată ziua ca tine, nu dau banii pe băutură. Uite că am strîns şi eu nişte bani şi mi-am cumpărat nişte rotile.
Exact acelaşi lucru se întîmplă şi peste o lună, cînd lupul vine cu o bicicletă superbă… Aceeaşi întrebare, acelaşi raspuns: ‘Eu nu dau banii pe băutură’.
Peste încă o lună, lupul îi prezintă iepuraşului yahtul lui personal, ultraelegant, etc…
Mai trece o săptămînă. Lupul, prin pădure, se plimba. Deodată se aude un zgomot. Priveşte în sus şi îl vede pe iepuraş la bordul unui avion trăznet: baie, TV… confort, nu glumă.
Lupul holbează nişte ochi cît cepele, iepuraşul coboară şi lupul îl întreabă:
– Păi, bine, măi iepuraşule, de unde ai tu, un alcoolist, aşa ceva ?
– M-am făcut băiat cuminte, lupule, nu mai beau.
– Bine, bine, da’ de unde ai avut bani de aşa ceva?
– Simplu. Am vîndut toate sticlele de băutură.